Sunt puține locuri din România care te lasă cu gura căscată din prima clipă. Mănăstirile pictate din Bucovina, cu fresce exterioare, sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO tocmai pentru că reușesc asta de cinci secole încoace.
Imaginează-ți biserici mici, de piatră, ai căror pereți exteriori sunt acoperiți din temelie până sub streașină cu sute de chipuri zugrăvite. Nu în interior, cum te-ai aștepta, ci afară, sub cerul liber. Asta le face unice în lume.
Ce sunt, de fapt, mănăstirile pictate din Bucovina
Sunt un grup de biserici din nordul Moldovei, ridicate în secolele XV și XVI, ai căror pereți de afară sunt pictați în întregime. Cele mai cunoscute sunt Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore și Pătrăuți.
Multe au fost înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și apoi a fiului său, Petru Rareș, cel din timpul căruia s-a dezvoltat pictura de pe fațade. De ce s-a zugrăvit și pe exterior? Pentru ca poveștile sfinte să ajungă la toți oamenii, nu doar la cei care intrau în biserică.
De ce sunt recunoscute de UNESCO
Opt dintre aceste biserici au fost trecute pe lista patrimoniului mondial. Șapte au fost incluse în 1993, printre care Voroneț, Humor, Moldovița, Arbore și Pătrăuți, iar Sucevița a fost adăugată în 2010.
Motivul recunoașterii internaționale este chiar pictura de pe pereții exteriori, o raritate pentru biserici de secol XVI. Voronețul a fost supranumit „Capela Sixtină a Estului”, iar Sucevița deține cea mai mare suprafață pictată, cu impresionanta scenă „Scara virtuților” pe peretele de nord.
Misterul albastrului de Voroneț
Există o nuanță de albastru atât de intensă încât a primit un nume propriu, „albastrul de Voroneț”. O vezi pe fresca „Judecata de Apoi” și nimeni nu a reușit să-i reproducă rețeta exactă.
Ce uimește cu adevărat este că această culoare a rezistat secole întregi în aer liber, la soare arzător, la ploaie și la ger năprasnic. Cercetătorii încă dezbat din ce a fost obținut pigmentul. Misterul ține, de fapt, farmecul viu.
Cum au supraviețuit peste 500 de ani sub cerul liber
Secretul stă în tehnica frescei umede, în care culoarea pătrunde în tencuiala proaspătă și se leagă de zid pe veci. La asta se adaugă streșinile largi care fereau pereții de ploaie și orientarea atentă a bisericii față de vânt.
Nu toate zidurile au avut însă același noroc. Peretele de nord, lovit de vânturi reci și umezeală, este peste tot cel mai șters. La Voroneț, scenele de pe latura nordică se văd mult mai slab decât cele de pe fațada vestică, încă vie. Astăzi, picturile sunt ținute în viață prin lucrări atente de restaurare.
Ce poți „citi” pe pereții bisericilor
Frescele erau o adevărată Biblie pentru cei care nu știau să citească. Pe ele se povestesc episoade religioase, dar și momente istorice și simboluri locale.
La Moldovița apare scena „Asediul Constantinopolului”, o aluzie limpede la primejdiile vremii. „Arborele lui Iesei” și „Imnul Acatist” sunt teme care se repetă pe mai multe biserici, ca un fir care le leagă între ele.
Reține esențialul despre comoara Bucovinei
Iată, pe scurt, ce merită să ții minte despre mănăstirile pictate din Bucovina:
- 8 biserici incluse în patrimoniul mondial UNESCO, între 1993 și 2010
- Pictate în secolele XV și XVI, în vremea lui Ștefan cel Mare și a urmașilor
- Unice prin frescele de pe pereții exteriori, nu doar din interior
- „Albastrul de Voroneț”, o culoare al cărei secret nu e pe deplin dezlegat
- Au rezistat peste 500 de ani sub ploi, zăpezi și soare
Puține țări se pot lăuda cu o asemenea moștenire. Mănăstirile pictate din Bucovina, cu fresce exterioare, sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO și rămân una dintre cele mai frumoase mărturii ale credinței și meșteșugului românesc.
Dacă ajungi vreodată în județul Suceava, oprește-te în fața Voronețului și privește îndelung. E genul de loc care îți rămâne la suflet mult timp după ce ai plecat.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.