Bunicile noastre aveau o vorbă pe care o țineau minte de la mamele lor. Se spune că aurul visat nu e a bine, ci a supărare, iar strălucirea aceea galbenă din somn ar ține locul lacrimilor care vin după. Nu e o bogăție care îți bate la ușă, ci un nor care se adună deasupra casei.
Așa se zicea la noi în sat, pe prispă, când se povesteau visele dimineața. Hai să vedem ce ascundea credința aceasta din bătrâni și de ce galbenul era legat mereu de griji.
Ce înseamnă, după credința din bătrâni, când visezi aur
În înțelepciunea populară, aurul văzut noaptea era socotit semn de necaz, nu de noroc. Bătrânii credeau că metalul care strălucește prea tare „înșală ochiul”, iar visul ar fi un avertisment, nu o promisiune de îmbogățire.
De unde venea credința? Galbenul a fost legat dintotdeauna de boală, de gălbinare și de frunza care cade toamnă, de aceea oamenii îl simțeau aproape de tristețe. Folcloriști ca Tudor Pamfile sau Elena Niculiță-Voronca au adunat asemenea mărturii prin satele românești, iar ele se păstrează ca parte din cultura noastră, nu ca adevăruri dovedite.
De ce aurul visat e semn de supărare, nu de câștig
În cărțile vechi de dezlegare a viselor, aurul visat ținea de „bani amari” și vestea o ceartă în casă sau o cheltuială neașteptată. Mulți bătrâni spuneau că un astfel de vis prevestește și o veste care întristează familia.
Se făcea totuși o deosebire. A visa că primești galbeni se citea altfel decât a visa că îi pierzi, iar salba ruptă sau monedele căzute din ea însemnau ceartă între rude. Salba de aur era zestrea femeii, averea ei adevărată, de aceea pierderea ei în vis stârnea atâta neliniște.
Inelele și verigile de aur erau uneori legate de sănătatea cuiva drag. Dacă apăreau ruginite sau murdare, oamenii se temeau de o boală în casă.
Alte vise cu bani și bogăție și tâlcul lor din bătrâni
Lucru curios, banii de hârtie visați erau socotiți semn mai bun decât aurul. „Arginți puțini, suflet liniștit”, se zicea, iar argintul și monedele mărunte aduceau mai degrabă liniște decât griji.
Multe credințe mergeau pe principiul lumii „pe dos”. A visa înmormântare prevestea nuntă ori viață lungă, iar a visa metal galben aducea supărare. Comoara îngropată nu vestea avere, ci o taină grea sau o dezamăgire, „cauți și nu găsești”.
Se mai lega visul și de zilele săptămânii. Visul din noaptea de marți spre miercuri se credea că se împlinește, pe când cel de sâmbătă noaptea se risipea repede.
Ce făceau oamenii la țară după un astfel de vis
După un vis cu aur, bătrânii sfătuiau să nu povestești visul până la prânz, ca răul să nu prindă putere. Mulți mergeau și spuneau visul rău la o apă curgătoare, ca firul apei să-l ducă departe.
Acasă se aprindea o lumânare la icoană și se rostea o rugăciune scurtă. O faptă bună făcută în ziua aceea, un ban dat unui om sărac, se credea că risipește semnul rău.
Pentru somn liniștit, bunicile puneau un fir de levănțică sau de busuioc sub pernă.
De reținut despre visul cu aur, pe scurt
Iată, pe scurt, ce ținea minte lumea de la sat despre visul cu aur și semnele lui.
- Aurul visat e socotit a supărare, nu a noroc
- Banii de hârtie și argintul erau văzuți mai degrabă a bine
- Salba ruptă în vis vestea ceartă în familie
- Visul rău nu se povestea înainte de prânz
- O rugăciune și o faptă bună alungau semnul rău
Astăzi știm că visele se nasc în somnul adânc și oglindesc grijile zilei, nu vești de la soartă. Cercetătorii somnului leagă visele cu bani de stres și nesiguranță, nu de prevestiri.
Și totuși, vorba din bătrâni rămâne caldă și frumoasă. Se spune că aurul visat nu e a bine, ci a supărare, iar credința aceasta ne ține aproape de bunicile noastre. Dar la voi în sat ce se spunea despre visele cu aur?
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.