Astăzi intri într-un local, primești o listă cu feluri și prețuri și alegi în voie. Pare cel mai firesc lucru din lume. Și totuși, meniul cu prețuri și posibilitatea de a alege felurile a fost o noutate adusă de aceste restaurante abia acum vreo 250 de ani.
Înainte de asta, lucrurile stăteau cu totul altfel. Mâncai ce gătea gazda, la ora gazdei, fără să te întrebe nimeni ce poftești. Hai să vedem cum am ajuns de acolo aici.
Cum mâncai la oraș înainte de apariția primelor restaurante
Înainte de restaurante, la han mâncai după regula „mesei gazdei”, numită în franceză table d’hôte. Plăteai o sumă fixă și primeai exact felul care se gătea în ziua aceea, fără variante.
Toți comesenii stăteau la aceeași masă mare și lungă. Mâncau la ora hotărâtă de bucătar, nu de ei. Cine ajungea târziu rămânea, pur și simplu, flămând.
Noțiunea de a comanda ce-ți poftea inima nici nu exista. Nu alegeai nimic, nu negociai nimic. Te așezai, ți se punea în față ce era, plăteai și plecai. Atât.
Parisul și nașterea primelor restaurante cu meniu
Totul s-a schimbat la Paris, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pe la 1765, un parizian pe nume Boulanger vindea niște supe întăritoare numite bouillons restaurants, adică fierturi care „te refăceau”. De la ele vine, de fapt, chiar cuvântul restaurant.
Numele a trecut încet de la mâncare la local. Apoi, în 1782, Antoine Beauvilliers a deschis „La Grande Taverne de Londres”, un loc de lux cu mese individuale, ore flexibile și liste de preparate cu prețuri. A devenit modelul genului.
Revoluția Franceză a dat un imbold uriaș fenomenului. Mulți bucătari rămași fără stăpânii lor nobili și-au deschis localuri proprii. Dintr-o mână de localuri, Parisul a ajuns la sute în doar câțiva ani.
De ce meniul cu prețuri a fost o adevărată noutate
Marea schimbare a fost că, pentru prima oară, vedeai negru pe alb ce puteai comanda și cât te costa fiecare fel. O listă scrisă, cu prețuri afișate, ceva ce nu mai existase până atunci.
Stăteai la o masă doar a ta, nu înghesuit cu străini. Alegeai felurile după pofta și după punga ta, nu le primeai impuse. Iar prețul scris pe hârtie îți dădea încredere, fiindcă știai dinainte la ce să te aștepți.
Istoricul gastronomiei Rebecca Spang, care a scris o carte întreagă despre nașterea restaurantului, arată cât de nou era atunci acest gest banal de azi.
Ce însemna libertatea de a-ți alege felurile de mâncare
Dintr-o dată, masa nu mai era doar o necesitate. Devenea o plăcere personală, în care fiecare comandă spunea ceva despre gustul și starea ta de spirit din ziua aceea.
În același local intrau acum și oameni înstăriți, și mai puțin avuți. Au început să vină și femeile, ceea ce înainte era de neînchipuit. Așa s-a născut, încet, ideea de „a ieși în oraș” la masă.
La noi, fenomenul a venit mai târziu. Până în secolul XIX dominau hanurile, cum era Hanul lui Manuc din București, ridicat în 1808, unde tot pe principiul mesei comune se mânca.
Reține esențialul despre nașterea restaurantului modern
Pe scurt, iată reperele care explică cum au apărut restaurantele moderne:
- Înainte: masă fixă, oră fixă, niciun fel de opțiune.
- Locul: Parisul, în jurul anilor 1765 și 1782.
- Noutatea: meniu scris, cu prețuri afișate pe hârtie.
- Schimbarea: libertatea de a-ți alege singur felurile.
Așadar, data viitoare când deschizi un meniu, gândește-te o clipă cât de tânără e, de fapt, această obișnuință. Posibilitatea de a alege liber dintr-o listă cu prețuri a apărut acum doar câteva secole, iar meniul cu prețuri a fost o noutate adusă de aceste restaurante pariziene care ne-au schimbat felul de a mânca.
Tu știai povestea asta? Câți dintre prietenii tăi cred că restaurantele au existat dintotdeauna? Etichetează-i în comentarii și vezi câți se miră!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.