crina

— Nu-mi amintesc să vă fi trecut pe listă. Femeia din ușa salonului a spus-o destul de tare cât să întoarcă spre mine trei capete. Purta o rochie roșie de firmă și un colier care lucea la fiecare mișcare. M-a măsurat din creștet până la pantofi, s-a oprit un pic prea mult la poșeta mea …

Nu te duce acolo. Te rog. De fiecare dată când pomeneam cimitirul, vocea lui Andrei se schimba. Se subția, se strângea, ca și cum cuvintele l-ar fi durut în gât. Un bărbat de 41 de ani, care conducea calm prin tot orașul și râdea gros la glumele colegilor de la service, se făcea mic la …

La masa din colțul restaurantului, sub lumina galbenă a lustrei, soțul meu s-a aplecat și a sărutat burta de 7 luni a femeii de lângă el. Apoi s-a întors spre mine, cu rânjetul pe care i-l știam de 15 ani, și a spus tare, ca să audă și chelnerul care tocmai ne umplea paharele: — …

— Ghici cine rămâne pe jos? a spus cumnata mea, tare, să audă toată coada. A izbucnit în râs și și-a scuturat părul, fluturând biletul de îmbarcare între degete ca pe un trofeu. Eu stăteam cu trolerul în mână și mă uitam la agenta de la ghișeu, care întorcea ecranul spre mine, stânjenită. Am 38 …

Sora mea m-a bătut ușor pe dosul palmei, așa cum alinți un copil sau un cățel bătrân, și mi-a zâmbit larg. — Tu nu erai făcut pentru viața asta, Radu. Stai liniștit. De acum am eu grijă de tine. Era marți, la 4 după-amiaza, la masa lungă din sufrageria în care crescuserăm amândoi. Avocatul familiei …

De 3 ani, în fiecare noapte, la 3 noaptea fix, soțul meu se ridica din pat. Nu se trezea buimac, nu bâjbâia după papuci. Se ridica dintr-o mișcare, ca un om care de fapt nici nu dormise, lua sacul de gunoi pe care și-l pregătea de cu seară lângă ușă și cobora în întuneric. Fără …

S-a urcat pe bancheta din spate, mi-a spus adresa și pe urmă n-a mai scos o vorbă. O femeie liniștită, într-o rochie roșie simplă, cu părul strâns la spate și o poșetă mică în poală. Mi-a zâmbit scurt în oglindă și atât. Se ducea la o nuntă, mi-a spus mai târziu — a fratelui ei. …

Aveam o tăietură urâtă la mână și stăteam pe un scaun de plastic la Urgențe, cu ochii în telefon, ștergând mailuri de la furnizori. Nici măcar nu ridicam capul. Era o seară ca oricare alta, mirosea a dezinfectant și a cafea rece, iar eu voiam doar să-mi coasă cineva mâna și să plec acasă. Atunci …

În dimineața în care sora mea a plecat pentru totdeauna, mi-a întins o cană de cafea fierbinte și mi-a spus să am grijă de mama până se întoarce ea. Adriana avea 29 de ani. Eu eram cu 3 ani mai mică și o priveam cum își strânge părul într-un coc, cum își pune valiza lângă …

Am aflat că nu mai sunt poftită la masa copiilor mei dintr-o fotografie pusă pe internet. Era seara de Crăciun. Pusesem două sarmale la încălzit, pentru mine una singură, și mă uitam pe telefon așa cum se uită un om când casa e prea tăcută și televizorul vorbește de unul singur. Între felicitări și fețe …

Născusem de 2 ore când ușa salonului s-a deschis încet și fetița mea de 8 ani a intrat singură. Nu a alergat spre mine, cum face de obicei. S-a strecurat înăuntru cu spatele lipit de perete, s-a uitat o dată peste umăr, spre hol, și abia apoi a împins ușa la loc, fără zgomot. — …

15 oameni în haine scumpe priveau cum se îneca un copil de 4 ani. Eu spălam geamurile barului și am sărit îmbrăcată în piscină — Copilul! Vai, copilul meu! Țipătul mamei a spart hărmălaia petrecerii ca un ciob de sticlă. Eu ștergeam geamurile barului, cu cârpa într-o mână și cu sticla de soluție în cealaltă, …

Șase bărbați se opinteau în funii de un sfert de ceas, și sicriul Lăcrămioarei nu se clintea nici cât un deget din locul lui. Ploua mărunt peste prelata întinsă în curte. Funiile trosneau, umerii bărbaților tremurau, unul și-a scuipat în palme și a înjurat printre dinți, rușinat. Sicriul stătea acolo, pe cele două scaune, greu …

Camionul roșu de plastic m-a nimerit drept în tâmplă chiar când puneam mâna pe clanță. Din camera din fața mea au izbucnit trei hohote de râs deodată, ascuțite, și o voce subțire care striga: — Nu ne place de tine! Pleacă acasă! Am rămas o clipă în prag, cu geanta mea de pânză pe umăr …

Telefonul de la 02:14 La 02:14 telefonul a început să vibreze pe noptieră. Până să întind mâna spre el, știam deja. O mamă simte când i se clatină lumea, chiar și prin somn. Am 63 de ani și n-am nicio explicație pentru asta, dar degetele mele au apucat telefonul înainte să mă trezesc de tot. …