Te plimbi printr-o pajiște însorită din Munții Măcinului și, deodată, ceva se mișcă printre tufe. O carapace galben-verzuie cu pete negre. Stai puțin, e o broască-țestoasă adevărată, în libertate.
Broasca-țestoasă de uscat (Testudo) trăiește sălbatic în Dobrogea și e ocrotită de lege, fiind singurul colț din România unde mai supraviețuiește în sălbăticie. Mulți o întâlnesc fără să bănuiască ce comoară vie au în fața ochilor.
Comoara vie din pădurile Dobrogei pe care puțini o cunosc
În Dobrogea trăiește singura țestoasă terestră născută pe pământ românesc, Testudo hermanni boettgeri, ruda balcanică a țestoasei lui Hermann. Adulții ajung la 18-25 cm și se recunosc ușor după carapacea galben-verzuie cu pete negre și după vârful cornos din capătul cozii.
O găsești prin pajiștile uscate, tufărișuri și păduri rare din Munții Măcinului, Podișul Babadag și zona Greci. De ce doar aici? Pentru că Dobrogea are climatul cald și terenul pietros de care are nevoie, un ultim refugiu pe care nicăieri altundeva la noi nu îl mai are. O rudă apropiată mai apare doar izolat în Banat.
De ce broasca-țestoasă de uscat este protejată de lege în România
Aceste viețuitoare blânde au ajuns rare pentru că oamenii le-au cărat acasă cu zecile, iar habitatul lor a fost distrus. Legea le apără strict, prin OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate, dar și prin Directiva Habitate și Convenția de la Berna. Pe Lista Roșie IUCN, specia e trecută drept „aproape amenințată”.
Dacă iei o țestoasă din natură, comiți o infracțiune și riști amendă usturătoare sau chiar închisoare. Și mai trist, o condamni la moarte, fiindcă în captivitate, fără calciu și fără soare, se stinge încet. Fiecare exemplar contează enorm, căci femela depune doar 2-12 ouă, iar puii ies abia după 60-90 de zile.
Povestea emoționantă din spatele unei viețuitoare care trăiește o sută de ani
O țestoasă de uscat poate trăi 50-80 de ani, uneori peste 100. Gândește-te o clipă: exemplarul pe care îl vezi azi pe câmp ar putea fi mai bătrân decât bunicii tăi.
Femela își sapă o groapă, își îngroapă ouăle și pleacă, lăsând puii să se descurce singuri din prima clipă. Un detaliu uimitor, căldura din cuib hotărăște dacă ies masculi sau femele.
Se întoarce an de an în același loc, legată de teritoriul ei natal. Mișcarea lentă ascunde, de fapt, o uriașă putere de a supraviețui.
Ce să faci dacă întâlnești o broască-țestoasă sălbatică
Dacă dai peste una, las-o exact acolo unde e. Cel mult o ajuți să treacă un drum, în direcția în care se îndrepta deja, fără să o duci în altă parte. Mutată la kilometri distanță, se pierde și moare departe de casă.
Nu o hrăni cu pâine, lapte sau carne, fiindcă mănâncă păpădie și trifoi. Dacă o vezi rănită, sună la Garda de Mediu sau la administrația Parcului Național Munții Măcinului. O poți privi și fotografia liniștit, doar nu o speria.
Ține minte aceste lucruri despre broasca-țestoasă din Dobrogea
Iată cele mai importante aspecte pe care merită să le reții despre broasca-țestoasă din Dobrogea:
- Trăiește sălbatic doar în Dobrogea și poate ajunge la 100 de ani
- Este ocrotită de lege, deci nu o lua niciodată acasă
- Femela depune doar 2-12 ouă, fiecare pui contează
- Dacă o întâlnești, las-o în pace sau ajut-o doar să treacă drumul
Tu ai văzut vreodată o broască-țestoasă în libertate?
E greu să nu te emoționeze gândul că broasca-țestoasă de uscat trăiește sălbatic în Dobrogea și e ocrotită de lege tocmai pentru că a ajuns atât de fragilă. Are nevoie de noi ca s-o lăsăm în pace, acolo unde îi e locul.
Tu ai întâlnit vreodată una, în Dobrogea sau în altă parte? Spune-ne în comentarii ce amintire ai din copilărie cu aceste viețuitoare răbdătoare. Dacă te-a emoționat povestea lor, distribuie mai departe, ca să afle și alții cât de prețioasă și de protejată este.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.