Crăițele sunt cunoscute în toate țările europene și asiatice. În secolul al XVI-lea, au fost aduse din America și s-au răspândit în întreaga Europă. Sunt plantate în parcuri și ronduri florale urbane, în grădini sau pe balcoane. Explicația popularității lor este simplă: planta nu este pretențioasă la condițiile de creștere și supraviețuiește în aproape orice mediu.
Nu tuturor le place această floare din cauza mirosului său puternic și specific. Acesta amintește de pelin sau de o mirodenie. Însă tocmai datorită acestei caracteristici, crăițele sunt atât de populare ca plantă împotriva dăunătorilor în grădină.
Crăițele înfloresc până la primele înghețuri, atunci când doar stelele le mai țin companie. În această perioadă este clar de ce în popor sunt numite cu afecțiune „catifele”. Petalele lor, în nuanțe închise și deschise, par decupate dintr-o catifea fină.
Datorită mirosului specific, craita a fost denumita plantă-repulsivă, deoarece alungă paraziții. Are proprietăți care ajută la combaterea insectelor – inamici ai culturilor. Florile sunt plantate între legume, la marginea straturilor sau semințele sunt presărate prin grădină.
Împotriva dăunătorilor, crăițele acționează astfel: insectele evită sau nu se apropie deloc de zonele unde cresc. Dacă sunt plantate des, mirosul legumelor este acoperit complet. Plantele repelente alungă:
- cărăbușul de mai (melolontha);
- afidele;
- musca cepei;
- fluturele alb al verzei;
- gândacul de Colorado;
- rățișoara porumbului.
Este util să plantezi această floare în apropierea răsadurilor de varză. Se știe că frunzele tinere de varză atrag multe insecte zburătoare și târâtoare, care însă evită mirosurile neplăcute.
Nu doar florile alungă dăunătorii, ci și infuzia din crăițe. Aceasta se prepară din inflorescențele uscate și celelalte părți ale plantei. După uscare, craita se toarnă cu apă clocotită și se lasă la infuzat. Soluția obținută se folosește pentru stropirea culturilor și a solului din jur. O soluție diluată poate fi utilizată chiar și la udare.
Este foarte neplăcut să vezi efectele invaziei de nematozi ai rădăcinilor și tulpinilor asupra cartofilor sau cepei. Ei provoacă pagube mari recoltei. Este dificil să-i identifici și să-i elimini la timp, dar acest fenomen poate fi prevenit plantând crăițe deasă printre alte plante sau la marginea straturilor. Craita are efect similar dacă este plantat printre căpșuni.
Alte beneficii ale plantei în grădină
Mirosul specific al florilor este determinat de conținutul ridicat de uleiuri esențiale, care se găsesc în toate părțile plantei:
- frunze;
- tulpini;
- inflorescențe;
- rădăcini.
Este o plantă nepretențioasă, iar o singură inflorescență poate conține câteva zeci de semințe. Răspândirea lor se face anual, aproape în progresie geometrică.
Ajutor în combaterea buruienilor
Crăițele au proprietăți remarcabile. Rareori pot fi afectate de boli. Indiferent de tipul de sol sau condiții, se dezvoltă bine. Influența lor nu se limitează doar la insecte, ci se extinde și asupra plantelor din jur.
Substanța numită tiofen, secretată de rădăcini, are efect dăunător asupra unor buruieni. Este deosebit de eficientă împotriva coada-calului și a pirului târâtor. Prin cultivarea crăițelor în grădină se poate reduce treptat prezența acestor buruieni. Acțiunea lor universală se explică prin particularitățile biologice ale plantei.
De altfel, craita afectează nu doar plantele sălbatice, ci și unele legume cultivate. Trebuie să fim atenți când le plantăm lângă varză, dovlecei, ridichi, mazăre sau fasole. Substanțele eliberate de rădăcini pot inhiba creșterea acestora. De aceea, nu se recomandă plantarea crăițelor în imediata apropiere sau în aceeași groapă cu legumele.
Dezinfectarea solului
Solul grădinii acumulează în timp microorganisme dăunătoare. Acestea rămân în sol, îl contaminează și devin sursă de boli. Solul infestat provoacă adesea boli bacteriene. Pentru vindecare se folosesc mai multe metode, inclusiv cele chimice și termice. Una dintre soluții este utilizarea plantelor fitosanitare.
Se plantează culturi capabile să dezinfecteze solul. Printre acestea se numără muștarul, facelia, ridichea pentru ulei și craita. Ele eliberează substanțe biologic active în stratul superficial al solului, îmbunătățindu-i compoziția și proprietățile mecanice.
Crăițele pot fi folosite în mai multe moduri. De exemplu, în rotația culturilor, o parte din teren se lasă „în pârloagă”. Pe această parcelă se plantează crăițe, iar anul următor se cultivă acolo legume.
O altă metodă este săparea solului toamna. În septembrie se smulg toate crăițele din grădină. Se strâng semințele, iar restul plantei – inclusiv rădăcinile – se toacă și se împrăștie pe suprafața solului. Materialul vegetal mărunțit se poate încorpora în pământ odată cu săparea.
Astfel, craita este o floare deosebit de valoroasă. Nu doar că este frumoasă și colorată, ci prin simpla ei prezență ajută grădinarul să obțină o recoltă sănătoasă de legume.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.