Arhive Povesti - Pagina 13 din 14

Cei trei copii ai bătrânei mi-au pus pe masă un plic gros ca să scriu că mama lor „nu mai e în toate mințile” și să-i poată lua casa. Am chemat-o pe doamna Aurica înăuntru, i-am pus o singură întrebare… și mâinile lor au început să tremure.

Plicul a alunecat peste biroul meu și s-a oprit lângă dosarele deschise. Gros, îndoit la un colț, prins cu un elastic lat. — Scrieți doar că mama nu mai e în toate mințile. Restul rezolvăm noi. Bărbatul care vorbise avea o cămașă călcată impecabil și o voce liniștită, de om obișnuit să încheie afaceri. Lângă …

Casa a luat foc la trei noaptea, iar pompierul care m-a scos pe brațe din fum m-a strigat pe nume înainte să-i văd fața… era nepotul pe care-l crescusem de la doi ani, lăsat la mine când părinții lui au plecat în Spania…

La 3 noaptea m-a trezit FUMUL. Nu focul, nu vreun zgomot — fumul, gros și dulceag, care se strecurase pe sub ușă și-mi umpluse pieptul înainte să apuc să deschid ochii. Am vrut să mă ridic și n-am putut. La 78 de ani, picioarele nu te mai ascultă când te sperii. Am pipăit după întrerupător …

„«Cine îi prinde gradele, domnule locotenent?» a întrebat comandantul în fața întregii curți — iar eu, ciobanul cu mâinile crăpate din ultimul rând, am înțeles că nepotul meu se uita spre mine, nu spre părinții lui veniți din Italia cu brațele pline de cadouri…”

Stăteam în ultimul rând, cu pălăria în mână, și-mi țineam palmele strânse la spate, să nu le vadă nimeni. Sunt mâini de cioban. Crăpate la degete, cu bătături care nu se moaie nici iarna, când stai în casă la gura sobei. Le port de-o viață și nu m-am rușinat de ele niciodată — până în …

M-am întors din Italia după 15 ani, cu bani și cadouri, convinsă că-mi iau fata înapoi — dar de Crăciun, la masă, când a ridicat paharul, i-a spus „mama” femeii de lângă ea, soacra mea, iar pe mine m-a strigat pe nume…

În seara de Crăciun am intrat pentru prima oară în bucătăria în care crescuse fata mea. Aveam 4 sacoșe de cadouri în brațe, un nod în gât și convingerea prostească a omului care crede că poate cumpăra înapoi 24 de ani. Nimeni nu s-a ridicat de la masă. Ruxandra mi-a zâmbit de departe, politicos, așa …

Bunica venise cu autobuzul de la cinci dimineața, în fusta bună și cu basmaua legată strâns, să-și vadă întâia oară nepotul la lucru — iar aprodul a oprit-o în ușă și a întrebat-o disprețuitor unde crede că se duce „așa îmbrăcată”… nu știa că bărbatul în robă care tocmai intra în sală era băiatul ei…

— Unde crezi că te duci, mătușă? Aici nu se cerșește. Aprodul mi-a pus palma în piept, chiar în pragul sălii, și m-a măsurat din cap până-n picioare — de la basmaua legată strâns sub bărbie până la pantofii negri pe care-i ștersesem de trei ori cu batista, în autobuz. Mă cheamă Saveta. Am 74 …

Salvez inimi de doisprezece ani la cel mai mare spital din țară, dar pe a bunicii care m-a crescut n-am ascultat-o NICIODATĂ — am aflat abia de la farmacista din sat, după ce am îngropat-o, de câți ani își cumpăra pastilele pe ascuns…

„Lasă, maică, eu sunt sănătoasă tun, tu ai bolnavii tăi.” Așa îmi răspundea bunica Aurica de fiecare dată când o rugam să vină la mine, la oraș, să-i fac un control. Râdea la telefon, cu râsul ăla al ei care mirosea a plăcintă și a mușcate de pe pervaz, și-mi întorcea vorba până uitam de …

Stăteam cu ceaiul la televizorul mic din bucătărie când l-am văzut pe nepotul meu, în halat alb, primind un premiu mare la București — și când reporterul l-a întrebat cine l-a făcut OM, a spus în fața țării întregi un singur nume: al meu…

Ceaiul se răcise demult în cană când l-am văzut pe ecranul mic din bucătărie: un bărbat tânăr în halat alb, pe o scenă mare de la București, cu o sală întreagă bătând din palme în fața lui. Am pus cana pe mușamaua roasă și m-am aplecat spre televizorul ăla de 15 lei pe care mi-l …

Părinții mei m-au lăsat la bunici când aveam un an și au plecat în Anglia — ieri au urcat în avionul meu spre casă, după douăzeci de ani, fără să știe că bărbatul din carlingă, comandantul care-i aducea înapoi, eram eu…

Verificam lista de pasageri pentru cursa de seară spre București, așa cum fac de fiecare dată înainte să urc la bord, când degetul mi s-a oprit la rândul 14. Două nume. Același nume de familie pe care îl port de 33 de ani, cel de pe certificatul meu de naștere. Și două prenume pe care, …

Doi escroci cu acte false au venit s-o pună pe bunica să semneze casa în care m-a crescut, cât timp părinții erau plecați în Germania — nu știau că plângerea pe care a depus-o, tremurând, ajunge fix pe biroul nepotului ei, care conduce Serviciul de Fraude…

— Maică, tu chiar poți să afli dacă niște oameni sunt de la stat sau nu? Bunica m-a sunat într-o marți seara, cu vocea aceea subțire pe care o scoate când vrea să pară că nu s-a întâmplat nimic. Îi știu vocea asta de 39 de ani. Când eram mic și spărgeam vreun geam, tot …

Bunica rupea mereu pâinea în trei și punea în strachină și pentru un băiat mai sărac decât mine, deși abia aveam noi ce mânca — treizeci de ani mai târziu, băiatul acela mi-a cusut inima pe masa de operație, fără să știe pe cine salvează…

În strachina noastră de lut, bunica rupea pâinea în 3, deși în casa aceea eram doar doi. Aveam vreo 4 ani și nu pricepeam de ce. Ne așezam seara la masa din bucătărie, sub icoana afumată cu Maica Domnului, și bunica Marioara lua pâinea caldă, o ținea la piept ca pe un lucru sfânt și …

Bunicul m-a crescut de la trei ani, cât părinții au fost plecați în Italia, și mi-a jurat că el n-o să ajungă niciodată la AZIL — ieri am oprit mașina la poartă, am scos o valiză goală din portbagaj și i-am spus să vină cu mine…

Am oprit mașina la poarta bunicului, la marginea satului de lângă Vaslui, și am rămas câteva secunde cu mâinile pe volan, uitându-mă la casa în care crescusem. Apoi am coborât, am deschis portbagajul și am scos o valiză. Goală. Am trecut cu ea prin curte, pe lângă gardul pe care el îl vopsea în fiecare …

„Pe nepotul ăsta lăsat de căpșunari îl aștept peste zece ani slugă la poarta mea”, i-a rânjit Nea Fănică bunicii, când a dat-o afară bolnavă și fără jumătate din leafă… nu știa că, peste douăzeci de ani, EU aveam să-i citesc rechizitoriul, în picioare, în fața instanței…

— Pe nepotul ăsta lăsat de căpșunari îl aștept peste 10 ani slugă la poarta mea! Nea Fănică a strigat vorbele astea în mijlocul curții, într-o dimineață rece de octombrie, în timp ce o împingea pe bunica mea afară pe poartă. Ileana o chema. Avea 58 de ani, febră mare și mâinile crăpate de atâta …

„Bunicule, pune-ți cămașa de duminică, vine o mașină să te ia” — mi-a spus la telefon nepotul pe care l-am crescut din scutece… n-am priceput nimic până în port, când marinarii s-au dat la o parte și i-au spus „să trăiți, comandante” unui băiat pe care eu l-am purtat pe umeri la vaci…

„Bunicule, pune-ți cămașa de duminică. Vine o mașină să te ia.” Atât mi-a spus Rareș la telefon, în dimineața aceea de martie, și a închis înainte să apuc să întreb ceva. Am rămas cu aparatul în palmă, în bucătărie, lângă soba în care abia băgasem un lemn. Am 74 de ani și trăiesc singur la …

Femeia care spunea la poartă că „fata asta lăsată de căpșunari o s-ajungă spălătoreasă, ca bunică-sa” zăcea azi cu mașina în șanț, la marginea drumului… iar din elicopterul care a coborât peste deal am sărit eu, în combinezon roșu, singura care-i mai putea ține viața în mâini…

Vecina care a râs 20 de ani de bunica mea la fântână zăcea cu mașina în șanț, iar din elicopter am coborât eu Serpentinele de deasupra satului le știam metru cu metru — copil fiind, urcasem pe ele cu bidoanele după apă, iar acum le survolam din 3 în 3 zile. În după-amiaza aceea, dispecerul …

M-au poftit în rândul din spate al aulei, între oamenii în costume, și o doamnă parfumată mi-a șoptit să-mi trag „sacoșa aia” mai sub scaun, să nu deranjeze… nu știa că femeia care urma să conducă toată universitatea aceea, de pe scenă, era nepoata mea…

„Trage-ți sacoșa aia mai sub scaun, să nu se împiedice lumea de ea”, mi-a șoptit femeia parfumată de lângă mine, fără să întoarcă bine capul spre mine. Nu era o sacoșă. Era plasa mea de rafie cu care merg la piață în Huși de vreo 20 de ani. În ea aveam un pachet cu cozonac …