Sunt lucruri pe care le calci, pe care le vezi sau le rostești zilnic, fără să bănuiești că vin de acum aproape 2.000 de ani. Romanii au lăsat în Dacia drumuri, orașe și exploatări miniere, unele folosite secole la rând, iar urmele lor sunt mai aproape de tine decât crezi.
Hai să le luăm pe rând. Unele te vor lua prin surprindere.
Ce au lăsat romanii în urmă după cucerirea Daciei
Împăratul Traian a cucerit Dacia între anii 101 și 106 d.Hr. și a transformat-o în provincie romană. Romanii nu au venit doar să prade, ci au construit pe termen lung, cu drumuri pietruite, orașe noi și mine de aur care au funcționat mult timp.
De ce atâta efort într-un teritoriu proaspăt cucerit? Răspunsul stă, în mare parte, sub pământ: aurul din Munții Apuseni. Chiar și după ce împăratul Aurelian a retras administrația, în jurul anilor 271, multe dintre aceste construcții au rămas în picioare și au stat la baza așezărilor de mai târziu.
Drumurile romane care au rezistat peste o mie de ani
Un drum roman nu era o simplă potecă bătătorită. Se construia pe mai multe straturi de piatră și pietriș bine tasat, motiv pentru care unele tronsoane au fost folosite până în Evul Mediu și chiar mai târziu.
Drumul principal urca pe valea Mureșului și lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum, apoi de Potaissa și Napoca. Distanțele erau marcate cu stâlpi de piatră numiți miliarii, fiecare milă romană având aproximativ 1.480 de metri.
Iată partea care îți schimbă perspectiva. Multe șosele moderne din Transilvania urmează și azi, aproximativ, aceleași trasee gândite de inginerii romani.
Orașele romane, începutul vieții la oraș la noi
Romanii au întemeiat în Dacia primele orașe adevărate, cu forum, terme, apeducte și amfiteatru. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ridicată în jurul anilor 106 până la 110, era capitala provinciei și avea un amfiteatru de circa 5.000 de locuri.
Atenție la o confuzie frecventă. Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor din Munții Orăștiei, este alt sit decât orașul roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Și acum partea savuroasă: numele multor orașe de azi sunt practic romane. Apulum a devenit Alba Iulia, Potaissa este Turda, iar Napoca a dat Cluj-Napoca.
Minele de aur care au atras Imperiul
Aurul a fost motivul principal al cuceririi. La Roșia Montană, vechiul Alburnus Maior, romanii au săpat galerii cu unelte de fier și prin tehnica focului, unde încingeau roca, apoi o răceau brusc ca să crape.
Dacii exploatau deja zona, însă romanii au industrializat extracția. Tot aici s-au găsit faimoasele tăblițe cerate, contracte scrise pe lemn acoperit cu ceară, care ne arată cum se făceau plățile și înțelegerile de muncă. Din 2021, Roșia Montană e în patrimoniul mondial UNESCO.
Cum se vede moștenirea romană în România de azi
Cea mai mare moștenire o rostești zilnic: limba română, singura limbă latină majoră din estul Europei, formată pe baza latinei vorbite aici. Tot de la romani vin numele unor orașe și unele trasee de drum păstrate până acum.
Reține pe scurt urmele romanilor în Dacia
Pe scurt, iată cele mai importante urme pe care le-au lăsat romanii în Dacia:
- Cucerire: 101 până la 106 d.Hr., sub împăratul Traian
- Drumuri pe mai multe straturi de piatră, folosite peste o mie de ani
- Orașe noi: Sarmizegetusa romană, Apulum, Napoca
- Aurul de la Roșia Montană (Alburnus Maior), exploatat secole la rând
Așadar, romanii au lăsat în Dacia drumuri, orașe și exploatări miniere, unele folosite secole la rând, iar tu treci pe lângă urmele lor mai des decât bănuiești. De la numele orașului tău până la cuvintele pe care le spui, o bună parte din viața de zi cu zi poartă încă amprenta lor.
Tu știai toate astea sau te-au luat prin surprindere? Spune-ne în comentarii care lucru te-a mirat cel mai tare.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.