Bunicii noștri nu aveau nevoie de calendare sau de prognoze ca să simtă cum va fi anul. Le era de ajuns dimineața de 24 iunie, când totul în curte părea că vorbește pe limba lor. Semnele după care bătrânii ghiceau de Sânziene dacă va fi an cu noroc în casă erau citite cu răbdare, în prag, la grajd și în iarba plină de rouă.
Era ziua în care natura părea că dă răspunsuri. Hai să vedem ce urmăreau cei vârstnici și de ce tocmai zorii de Sânziene contau cel mai mult.
Ce însemnau aceste semne pentru casă și familie
De Sânziene, pe 24 iunie, aceeași zi cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, bătrânii citeau două feluri de semne complet diferite. Cele pentru câmp vesteau recolta, iar cele din curte și din prag vorbeau despre sănătatea și liniștea familiei. Articolul de față se ocupă tocmai de cele din urmă.
Sărbătoarea cade aproape de cea mai scurtă noapte a anului, în jurul solstițiului de vară. Tocmai de aceea dimineața de 24 iunie era socotită plină de putere, momentul în care semnele se arătau cel mai limpede.
Etnograful Simion Florea Marian a adunat multe dintre aceste obiceiuri în lucrările lui despre sărbătorile românilor. Obiceiurile diferă ușor de la o regiune la alta, păstrate azi mai ales în sate din Bucovina, Moldova și Transilvania.
Roua de pe prag, primul semn urmărit în zori
Roua bogată găsită pe pragul casei în dimineața de Sânziene era cel mai bun semn. Însemna an cu spor, sănătate și bani în casă, fiindcă roua deasă vorbea despre umezeală bună și hambar plin.
Se citea simplu. Multă și strălucitoare însemna belșug, iar pragul uscat și crăpat era semn de lipsuri. Gospodinele ieșeau desculțe în zori și pășeau prin iarba udă, apoi se ștergeau pe față cu roua, ca să le țină pielea sănătoasă tot anul.
Dacă roua cădea mai degrabă pe pomi și pe florile de sânziene decât pe prag, se credea că norocul merge spre grădină, nu spre casă.
Cum se purtau animalele din curte
Felul în care se comportau vitele și păsările în zorii de Sânziene arăta cum va fi anul pentru gospodărie. Animale liniștite, care mâncau cu poftă, vesteau belșug, pe când neliniștea lor era semn de griji.
O vacă mulsă cu lapte mult și gras prevestea an îmbelșugat, iar găinile cu cuibarul plin însemnau spor în casă. Albinele care roiau și zburau intens anunțau miere din belșug, în timp ce stupul tăcut era socotit semn de sărăcie.
Erau și semnele rele, spuse cu blândețe de cei bătrâni. Un animal agitat sau care refuza hrana era privit ca avertisment de boală. Găina care cânta cocoșește trecea drept semn nepotrivit, de care unii se fereau.
Semne despre sănătatea celor din casă
Floarea de sânziene era inima sărbătorii. Coronițele împletite și aruncate pe acoperiș spuneau totul, dacă rămâneau agățate sus, omul avea parte de noroc și sănătate, iar dacă alunecau, se credea că vestesc boală.
Florile galbene prinse la grindă, la icoană și la fereastră erau păstrate tot anul ca pavăză a casei. O floare care rămânea proaspătă multă vreme vestea un an sănătos, iar una ofilită prea repede era un semn blând că cineva ar trebui să se îngrijească mai bine. Fetele puneau flori sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, ca să-și viseze ursitul.
Gesturi de bun augur pentru belșug
Pe 24 iunie se făceau gesturi mici care atrăgeau norocul în casă. Cel mai cunoscut era strânsul florilor în zori și împodobirea pragului, a porții și a ferestrelor cu mănunchiuri de sânziene.
Se spunea, în schimb, că nu e bine să dai nimic din casă în acea zi, ca să nu alungi norocul din curte. Iar cununile prinse la poartă rămâneau acolo ca să apere gospodăria de boli și de necazuri.
Reține semnele de bun augur
Iată, pe scurt, principalele semne de bun augur pe care le urmăreau bătrânii în dimineața de Sânziene:
- Roua bogată pe prag în zori, semn de belșug
- Animale liniștite și lapte mult, an cu spor
- Floarea de sânziene rămasă proaspătă, sănătate în casă
- Coronița prinsă pe acoperiș, noroc tot anul
Dincolo de orice, semnele după care bătrânii ghiceau de Sânziene dacă va fi an cu noroc în casă rămân o moștenire culturală frumoasă, nu o știință. Valoarea lor stă în felul în care ne leagă de cei dinaintea noastră.
Așa că, dacă te trezești devreme pe 24 iunie, ieși desculț în iarbă și privește pragul cu rouă. Nu pentru că prezice ceva sigur, ci pentru că, preț de o dimineață, te apropie de bunicii care credeau cu sufletul în aceste semne.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.