Mulți dintre noi am crescut într-o casă unde miercurea și vinerea se gătea altfel, fără carne și fără lapte. Poate că am întrebat-o cândva pe bunica de ce, iar ea ne-a răspuns simplu, că „așa e rânduiala”. Dar de ce postim miercurea și vinerea cu adevărat, și nu în alte zile?
Răspunsul are rădăcini foarte vechi și o adâncime frumoasă. Aceste două zile nu au fost alese la întâmplare, ci sunt legate strâns de cele mai grele clipe din viața Mântuitorului. Hai să vedem împreună ce ne învață Biserica despre ele.
Ce înseamnă, de fapt, să postim miercurea și vinerea
Postul de peste săptămână este o zi de aducere-aminte și de pocăință. Miercurea Îl pomenim pe Iuda, care în acea zi s-a învoit cu arhiereii să Îl vândă pe Iisus pentru 30 de arginți. Vinerea ne aducem aminte de răstignirea și moartea Domnului pe Cruce.
De aceea aceste două zile au fost rânduite ca zile de înfrânare. Nu sunt o regulă seacă, ci o chemare la liniște și la rugăciune.
Iar postul nu se oprește la mâncare. El este o lucrare a întregului suflet, o vreme în care încercăm să ne ferim de vorbe rele, de mânie și de gânduri urâte.
De unde vine această rânduiale veche
Obiceiul de a posti aceste zile este vechi de aproape două mii de ani. El se află scris în Învățătura celor doisprezece Apostoli, cunoscută și ca Didahia, un text creștin din primul veac.
Acolo, creștinii sunt îndemnați să postească tocmai miercurea și vinerea. Sfinții Părinți de mai târziu au păstrat și au întărit această rânduiale, iar ea a ajuns parte din viața fiecărei familii ortodoxe, transmisă din mamă în fiică, an după an.
Ce se mănâncă și ce se lasă în zilele de post
În zilele de miercuri și vineri se lasă carnea, lactatele și ouăle, iar după rânduiala mai aspră, și peștele, untdelemnul și vinul. Se mănâncă legume, fructe, pâine, fasole, mazăre și mâncăruri simple de post.
Din fericire, bucătăria noastră este bogată în astfel de feluri. Fasolea bătută, sarmalele de post cu orez și ciuperci, mâncarea de cartofi sau plăcinta cu varză sunt deja de post.
Un sfat practic vechi spune să pregătești de marți seară o oală de fasole sau o ciorbă de legume. Așa miercuri nu te lași ispitită să gătești de dulce din lipsă de timp.
Există și dezlegări, în Săptămâna Luminată de după Paști, în săptămâna de după Rusalii sau între Crăciun și Bobotează. Iar bolnavii, copiii, femeile însărcinate și bătrânii au rânduiala lor, cu binecuvântarea duhovnicului.
Greșeli pe care le fac cei care abia încep
Cea mai des întâlnită greșeală este să crezi că postul înseamnă doar mâncare de post. Uiți astfel de rugăciune, de iertare și de milostenie, care sunt inima postului.
Mulți confundă postul cu un regim de slăbit. Dar el nu hrănește trupul, ci sufletul. Sfântul Ioan Gură de Aur ne învăța despre postul ochilor, al limbii și al urechilor, adică ferirea de bârfă și de mânie.
Nu te apuca brusc de postul cel mai aspru. Pornește treptat, poate doar cu renunțarea la carne la început, și cere mai întâi sfatul unui preot.
Ține minte cele câteva lucruri de temelie
Dacă reții doar atât, e de ajuns pentru un început bun:
- Miercurea pentru vânzare, vinerea pentru răstignire, două zile de pocăință pe săptămână.
- Se lasă carnea, lactatele și ouăle, se mănâncă legume, fructe și pâine.
- Postul adevărat înseamnă mâncare cumpătată, rugăciune și fapte bune la un loc.
- Pornește cu măsură și cere binecuvântarea duhovnicului.
Acum știi de ce postim miercurea și vinerea, și că nu este vorba doar despre mâncare. Este o legătură vie cu jertfa Mântuitorului, o pâine pentru suflet pe care o frângem de două ori pe săptămână.
Începe ușor, cu inimă bună și fără fală. Postul ținut cu dragoste, nu de silă, aduce pace în casă și liniște în suflet, iar acela este cel mai frumos rod al lui.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.