„Somnul vindecă mai mult decât crezi”, o credință veche, întărită azi și de doctori, a trecut din gură în gură prin satele noastre, din bunică în nepoată. Bătrânii nu aveau analize și aparate, dar băgaseră de seamă un lucru simplu, omul care doarme bine se scoală cu putere nouă.
Hai să vedem ce ziceau ai noștri despre puterea odihnei și cât de mult se potrivește vorba lor cu ceea ce spun astăzi medicii.
Ce spuneau bătrânii despre puterea somnului
Din bătrâni se spune că somnul vindecă mai mult decât orice doftorie. Se credea că noaptea, când omul doarme adânc și liniștit, trupul se odihnește și se „drege” singur.
La țară era vorba aceea, „cine doarme bine, se scoală sănătos”. Bunicile adăugau că somnul de dinainte de miezul nopții „prinde” cel mai bine, de aceea oamenii se culcau odată cu găinile și se sculau cu noaptea în cap, odihniți.
Odihna era legată de truda zilei. Cine muncise cinstit la câmp dormea buștean, iar somnul acela greu era socotit semn de viață cu rost și de conștiință împăcată.
De ce somnul vindecă, pe înțelesul tuturor
Somnul vindecă fiindcă, în timp ce dormim, corpul se reface, puterile se întăresc și mintea se limpezește. Exact asta simțeau bătrânii, chiar dacă nu cunoșteau vorbele savante de azi.
„Noaptea e un sfetnic bun”, se spunea, și câtă înțelepciune se ascunde aici. Când ești obosit, totul pare greu, dar după o noapte de somn bun, necazul de ieri se vede altfel.
Se vede și pe chip. Un om care a dormit bine are fața odihnită și privirea senină, pe când unul nedormit e tras la față, ursuz și fără vlagă.
Ce spun azi și doctorii despre somnul care vindecă
Medicii de astăzi întăresc ceea ce românii știau „din bătrâni”. În somnul adânc, trupul chiar se reface, se eliberează hormoni care repară țesuturile, iar puterea de apărare a organismului se întărește.
Doctorii spun că un om mare are nevoie de 7 până la 9 ore de somn pe noapte, iar cei trecuți de 65 de ani, cam 7 până la 8 ore. Organizații de sănătate precum OMS amintesc și ele că odihna bună ajută inima și mintea.
Așadar, vorba „dormi ca să te faci bine” are un sâmbure adevărat. Să le luăm însă drept înțelepciune din popor, nu drept rețetă de la doctor.
Visele și dezlegarea lor, așa cum se credea la noi
Din bătrâni se crede că visele aduc semne. Dezlegarea viselor era o îndeletnicire serioasă a femeilor din sat, care „citeau” ce vestesc apa, pâinea ori drumul.
Se spunea că apa limpede în vis aduce sănătate, apa tulbure necaz, iar visele de dinainte de zori erau ținute drept cele adevărate. Multe gospodine aveau chiar o „carte a viselor” pe care o răsfoiau dimineața.
Visele se povesteau la masă sau la fântână, dimineața, niciodată seară, că așa era obiceiul.
Obiceiuri de seară din bătrâni pentru un somn liniștit
Bătrânii pregăteau somnul cu grijă. Aprindeau o lumânare la icoană, spuneau o rugăciune și puneau un mănunchi de levănțică sub pernă, crezând că alungă gândurile rele și aduc vise frumoase.
Casa se liniștea, se bea un ceai de tei cu o oră înainte de culcare, iar lumina se stingea devreme. Și mai era o vorbă, „nu te culca supărat”, fiindcă necazul dus în somn strică odihna.
Reține vorbele bune despre somn
Iată câteva vorbe din bătrâni care merită ținute minte:
- „Somnul vindecă”, așa se spune din bătrâni
- „Cine doarme bine, se scoală sănătos”
- Visele se povesteau dimineața, nu seară
- Levănțică sub pernă, pentru vise frumoase
Așa au trăit ai noștri, cu credința că odihna e cel mai blând leac. „Somnul vindecă mai mult decât crezi”, o credință veche, întărită azi și de doctori, rămâne o vorbă de aur pe care merită să o ținem minte.
Și voi ce vorbe despre somn și vise ați auzit din bătrâni? Spuneți-ne în comentarii!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.