Își imaginau ei oare, când scoteau piatră dintr-un deal, că dau peste una dintre cele mai mari comori din istoria țării? Tezaurul de la Pietroasele („Cloșca cu puii de aur”) este un celebru tezaur antic descoperit în România, o adunătură de piese din aur masiv care strălucește și azi în mintea oricui aude povestea.
Are de toate povestea asta: noroc orbesc, aur cât să-ți taie respirația și un furt care a indignat o țară întreagă. Hai să o luăm de la capăt.
Ce este, de fapt, comoara care a uimit o lume întreagă
Pe scurt, vorbim despre un set de piese din aur curat, datate de istorici în secolul al IV-lea d.Hr. Cântăresc împreună aproape 19 kilograme și sunt considerate printre cele mai prețioase obiecte antice scoase vreodată din pământ românesc.
Numele oficial e Tezaurul de la Pietroasele, după satul din județul Buzău unde a fost găsit. Dar lumea l-a poreclit altfel, mai cald, mai apropiat. Și porecla asta a făcut înconjurul țării.
Cum au dat doi țărani peste atâta aur
În primăvara anului 1837, doi oameni simpli, Ion Lemnaru și ginerele său Stan Avram, săpau după piatră pe dealul Istrița. În loc de piatră, au scos la lumină 22 de piese de aur sclipitor.
Numai că n-au priceput pe loc ce dețineau. Câteva piese s-au pierdut, altele au fost vândute pe nimic, până când, din cele 22 inițiale, au mai ajuns la autorități doar 12. Restul s-au risipit înainte ca cineva să-și dea seama de valoarea lor uriașă.
De unde vine numele de „Cloșca cu puii de aur”
Curios e că nu există nicio piesă în formă de găină. Porecla vine din felul în care țăranii au privit grămada de obiecte strălucitoare, o fibulă mare înconjurată de altele mai mici, ca o cloșcă strânsă lângă puii ei.
Imaginea a prins imediat la oameni. Suna a poveste, nu a inventar de muzeu. Așa a rămas „Cloșca cu puii de aur” în memoria tuturor, un adevărat simbol al țării.
Ce piese s-au păstrat și cine le-a stăpânit
Cele 12 obiecte rămase nu sunt simple bucăți de metal. Avem o pateră, un vas ritual decorat cu figuri mitologice, un colan cu o inscripție runică și fibule în formă de pasăre de pradă, împodobite cu granate roșii. Sunt considerate capodopere ale artei germanice policrome.
Cine le purta? Istoricii le atribuie goților, populații germanice așezate pe aceste meleaguri în Antichitatea târzie. Inscripția runică de pe colan, deși deteriorată, pare să trimită chiar la ei. Mai târziu, poetul Alexandru Odobescu a cercetat piesele și le-a dedicat o monografie în trei volume, care a făcut comoara cunoscută în toată Europa.
Furtul care a zguduit România în 1875
În 1875, un hoț pe nume Pantazescu a furat tezaurul din muzeu. Mai rău, a spart câteva piese ca să le topească, o pierdere de nereparat pentru patrimoniu.
Din fericire, a fost prins, iar ce mai rămăsese a fost recuperat. Comoara a mai trecut printr-un drum lung, trimisă la Moscova în 1916, în Primul Război Mondial, și întoarsă acasă abia în 1956.
Unde poți vedea comoara astăzi
Vrei s-o admiri cu ochii tăi? O găsești la Muzeul Național de Istorie a României din București, în sala Tezaurului. Adesea, publicului i se arată copii fidele, originalele fiind ținute la adăpost.
Merită drumul. Stai față în față cu un aur vechi de peste 1.600 de ani și cu o poveste pe care puțini o cunosc în întregime.
Trei lucruri de reținut despre comoara de la Pietroasele
Iată, pe scurt, esențialul despre acest tezaur antic, pentru cei grăbiți:
- Găsită în 1837, pe dealul Istrița, lângă Pietroasele, județul Buzău.
- 12 piese păstrate din 22, aproape 19 kg de aur curat.
- Furată și parțial distrusă în 1875, expusă azi la București.
Puține comori au o poveste atât de zbuciumată și de frumoasă în același timp. Tezaurul de la Pietroasele („Cloșca cu puii de aur”) este un celebru tezaur antic descoperit în România, iar fiecare piesă rămasă e un mic miracol că a ajuns până la noi.
Data viitoare când treci prin Buzău, gândește-te la cei doi țărani și la dealul lor plin de aur. Tu știai de comoara asta? Spune-ne în comentarii dacă te-a surprins povestea ei!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.