crina

Mă dusesem la piață doar după o varză pentru borș. Atât aveam în cap în dimineața aia: o varză bună, o legătură de pătrunjel, poate niște morcovi dacă erau frumoși. Ilinca cerea de 3 zile borș cu smântână, ca la bunica. La taraba cu legume m-am întâlnit cu Geta, fosta noastră vecină de bloc, de …

I-am strecurat plicul în buzunarul de la piept al lui Cătălin, chiar lângă banda de bagaje, ca să nu-l vadă lumea, și l-am bătut ușor cu palma peste piept, așa cum făceam când era mic și-l lăsam la poarta școlii. — Tată, e prea mult, a zis el, pipăind cu degetele grosimea plicului. — Sunt …

Ușa biroului era întredeschisă și l-am auzit pe bărbatul meu râzând așa cum nu mai râsese cu mine de un an întreg. M-am oprit cu un teanc de dosare în brațe, pe holul de la etajul doi, și am rămas lipită de perete ca o străină în casa ei. De trei zile lucram acolo, în …

„Scapă de el. Plătesc eu tot. Vreau să fiu liber.” Cătălin mi-a spus-o calm, pe tonul pe care îl folosea când îmi amintea să iau pâine la întoarcere. A împins peste masa din bucătărie poza de la ecografie — cea pe care o prinsesem de dimineață cu un magnet pe frigider — și a lăsat-o …

Se auzea doar cuțitul. Lovea farfuria, aluneca, se oprea. Pe urmă tăcerea se așeza la loc peste masă, grea, ca o față de masă pe care n-o mai ridică nimeni. Numărasem de mii de ori pașii dintre bucătărie și scaunul meu. Șapte până la colțul mesei, încă trei până la locul din capul ei — …

— Raluca, vino să mă iei. Și îmbracă-te frumos, nu ca de obicei. Era 7 dimineața și afară ploua de parcă se spărsese cerul. Bunica Steluța nu mă sunase niciodată la ora aia. La 84 de ani se trezea odată cu găinile, dar mă căuta abia pe la prânz, să mă întrebe dacă am mâncat. …

— Ți-am pus farfuria la masă, ca în fiecare an. Dacă vii, vii. Așa îmi spunea mama în noaptea de Înviere, la telefon, cu clopotele bătând undeva în spatele ei, la biserica din sat. În fiecare an aceleași vorbe, spuse liniștit, fără niciun reproș. Și eu, în fiecare an, râdeam și îi ziceam că e …

— Sună-mă mâine, Doru, vreau să-ți spun ceva. E important. Atâta mi-a lăsat mama pe mesageria vocală, joi seara, cu vocea aceea subțire pe care o are de 3 ani, de când s-a dus tata. Am ascultat mesajul în lift, cu cheile în mână și cu capul deja la prezentarea de a doua zi. Mi-am …

— Serios, te însori cu o fată de la țară? Bogdan a pus paharul pe masă și a râs, iar ceilalți colegi de la birou au râs cu el. Eram pe o terasă din centrul Clujului, cu berea transpirată în față și cu luminile orașului tremurând în geamuri. — O cheamă Mioara, am spus. — …

E de chirie? Asta i-am întrebat pe cei 4 copii ai mei când mi-au pus în palmă un breloc cu două chei și o hârtie pe care scria numele meu — Aurelia — la rubrica „proprietar”. Stăteam pe un scaun de bucătărie, în apartamentul cu 2 camere pe care-l țineam de 20 de ani cu …

Biberoanele erau spălate și puse cu gura în jos pe prosop, gata pentru dimineață. Lângă ele, un bilet împăturit în două. Scrisul ei, cu pixul albastru care rămânea mereu fără pastă: „Descurcă-te. Sunt și ai tăi.” Am citit de 3 ori, în picioare, cu geaca de grajd încă pe mine. Afară se lumina, un martie …

Am auzit lăutarii înainte să văd satul. Coborâsem dealul cu geamul lăsat, frânt după 4 ore de drum de la aeroport, și muzica aia de nuntă a urcat spre mine odată cu mirosul de must și de fân proaspăt cosit. Am zâmbit ca un prost, singur în mașină. Așa e la noi, mi-am zis, nu …

— Lasă mâzgăleala aia de pe zid, că mori de foame cu ea! Palma mamei mă ustura peste ceafă și după ce intram în casă. Aveam 6 ani și tocmai desenasem cu un cărbune, pe peretele văruit al grajdului, doi cai și o casă din care ieșea fum. Pentru mine erau vii. Pentru mama Aurica …

Seara, când auzeam poarta scârțâind în capătul curții, știam deja ce urmează. Tata intra în bucătărie cu degetele înfășurate în cârpe albe, se așeza greu pe scaunul de lângă sobă și își punea mâinile pe masă, cu palmele în sus. Mama se ridica fără o vorbă, lua unguentul de pe raftul de lângă aragaz și …