Am încuiat poarta casei părintești a doua zi după înmormântarea mamei și, pentru prima oară în 47 de ani, n-a mai rămas nimeni înăuntru care să mă aștepte…
Am încuiat poarta casei părintești a doua zi după înmormântarea mamei și, pentru prima oară în 47 de ani, n-a mai rămas nimeni înăuntru care să mă aștepte. Am rămas cu mâna pe zăvor mai mult decât trebuia. Poarta de lemn scârțâie la fel de când mă știu — un scârțâit lung, cunoscut, pe care …